La Sala mică a Ateneului Român, pe 3 decembrie 2018, a fost lansat numărul 12 al revistei Caietele de la Putna, apărută la editura „Nicodim Caligraful” a Fundației „Credință și Creație”, care cuprinde lucrările prezentate în cadrul colocviului dedicat acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga – Maica Benedicta, în perioada 23–26 august 2018, la Mănăstirea Putna. Tema simpozionului a fost „Unitatea de limbă, credință și neam. Sensul culturii române”, iar comunicările s-au concentrat asupra marilor personalități române care au realizat România Mare. O altă lucrare lansată cu acest prilej a fost Portret. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, apărută tot la editura „Nicodim Caligraful”, care cuprinde evocări sau texte referitoare la opera acesteia, amintiri legate de spiritul maicii Benedicta.

Evenimentul, la care au participat mulți dintre lectorii prezenți la Colocviile de la Putna din anul 2018, a început cu câteva cuvinte de întâmpinare rostite de domnul Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii „George Enescu” din București, care a subliniat că este important ca Biserica Ortodoxă să se implice în reformarea mentalităților din România și că mesajul pe care Biserica îl dă să fie legat de modelul de civilizație europeană. A apreciat, totodată, eforturile celor care s-au implicat în acest proiect lansat de acad. Dan Hăulică și, de aceea, a acceptat lansarea acestei reviste la Ateneu, cu speranța că, fiind un loc mai vizibil, mesajul evenimentului și cărțile apărute la editura „Nicodim Caligraful” de la Putna vor putea avea o mai largă circulație în România.

Doamna Teodora Stanciu, președintele Fundației „Credință și Creație”, care a moderat acest eveniment, a prezentat cele două lucrări și a evidențiat faptul că numărul 12 al revistei Caietele de la Putna a apărut chiar în anul în care s-au desfășurat lucrările Colocviul, pentru că este anul în care sărbătorim Marea Unire.

Așa cum este obiceiul la fiecare Colocviu de la Putna, care se deschide cu o expoziție de artă plastică, și la acest eveniment trei pictori, Constantin Flondor, Dacian Andoni și Andreea Flondor-Palade, au trimis câteva lucrări. Despre aceste lucrări a vorbit criticul de artă Ruxandra Garofeanu, care a amintit și despre momentul în care a cunoscut-o pe acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga. În continuare, criticul de artă Doina Mândru a prezentat lucrările trimise de cei trei pictori din Timișoara, încercând să reconstituie, pentru cei care n-au fost la Putna, atmosfera Colocviilor. Aceste lucrări „vă dau o imagine asupra a ceea ce însemnă creativitatea atunci când ea se adresează memoriei, când ea exprimă identitatea, când ea este o mărturie”; „este un omagiu pe care cei trei artiști aici prezenți îl aduc amintirii unei Românii Mari, unei Românii care ne cuprindea plenar pe toți românii”.

Prof. univ. Andrei Ionescu a evocat amintirea acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, care „făcea zid în jurul lui Eminescu, al lui Creangă, în jurul valorilor pe care le omagiem, pe care le potențăm prin comentariile noastre în același duh de sfințenie”, precum și a lui Dan Hăulică, care avea acest „dar de a împleti omagiul universalului cu omagiul naționalului, fără împletirea cărora nu pot rodi valori majore”.

În continuare, Maica Eufrosina Jescu, care a locuit împreună cu Maica Benedicta în ultimii ei ani de viață la Mănăstirea Văratec, a evocat-o cu emoție, ca pe „o mamă spirituală”. Iar prof. univ. Florica Dimitrescu își amintește de relațiile ei cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga din anii de liceu, la Școala Centrală, dar și la Facultatea de Limba și Literatura Română, și că „dincolo de legăturile de cultură, de cercetare, a fost credința pe care ea nu și-a ascuns-o niciodată”.

Mai departe, părintele Iustin Taban de la Mănăstirea Putna a vorbit și el despre acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, arătând că „oameni mari, ca Maica Benedicta și domnul Dan Hăulică, își lărgesc hotarele existenței lor și intră în ale noastre, în conștiința noastră despre ei, cam cum ar fi spus Maiorescu”. Acad. Alexandrina Cernov de la Cernăuți a subliniat rolul Mănăstirii Putna în editarea cărților acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, cărți care au ajuns la Cernăuți și au schimbat „viziunea asupra personalității lui Eminescu, asupra felului cum trebuie să-l percepem pe Eminescu, pentru că la noi toate lucrurile acestea erau foarte sărac prezentate”.

La finalul evenimentului, Protos. Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna a invocat motivul pentru care a apărut volumul Portret. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, spunând că este „un manual despre cum Îl iubește omul pe Dumnezeu și cum îl iubește pe aproapele. Pentru că majoritatea portretelor din carte, pe lângă trăsăturile științifice ale Maicii Benedicta, redau dragostea pe care dumneaei o avea pentru Dumnezeu, mărturisită, asumată, trâmbițată în unele interviuri, în sensul bun al cuvântului, ca acel om care iubește și ține să-și mărturisească în public și cu voce tare adevărul inimii și dragostea de aproapele despre care a spus cuvinte excepțional de importante și care vor rămâne mereu actuale”. Despre acest „manual despre dragoste de Dumnezeu și dragoste de oameni”, părintele crede că „a fost de la Dumnezeu să apară în acest An Centenar al Marii Uniri, pentru că de fapt o națiune, adică un popor, o țară și unirea unor oameni într-o țară sau a unor teritorii într-o țară nu se poate face în absența acestor două lucruri: fără dragostea lui Dumnezeu și lucrarea lui Dumnezeu și fără dragostea de aproapele”.