24/08/2008

Epoca noastră, tensiunea etic-estetic


În perioada 20–22 august a avut loc la Mănăstirea Putna Colocviul „Epoca noastră, tensiunea etic-estetic”. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, colocviul a fost organizat de Fundația „Credință și creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”.

Este al doilea simpozion închinat memoriei acestei Doamne a culturii române, o primă ediție cu tema „Tradiție națională și deschidere spre universal” având loc în 2007.

Printre participanții la actuala ediție s-au numărat academicienii Dan Hăulică, Alexandru Zub, Alexandrina Cernov (Cernăuți), Dumitru Vatamaniuc, profesorii universitari Brunno Mazzoni (Pisa, Italia), Ion Pop (Cluj Napoca), Dumitru Irimia (Iași), Remus Rus (București), Theodor Codreanu (Bacău), Mircea A. Diaconu (Suceava), teologii Gheorghe Popa, Constantin Hrehor, alături de studenți și cercetători în științele umaniste și arte. Au fost vizionate filme documentare realizate de Grigore Ilisei, Dan Hăulică și regretatul Dan Chiribeș. În cadrul Colocviului s-a organizat expoziția Embleme pentru marea trecere – compoziții în țesătură ale Marianei Macri, și ea trecută în veșnicie în acest an.

Comunicările vor fi cuprinse în numărul doi al revistei Caietele de la Putna.

„A iubi ce este bun, ce este frumos reprezintă o datorie a noastră. Să punem în evidență frumusețea, binele, ceea ce ne leagă pe noi și nu ceea ce ne dezbină! Avem nevoie, după cum spunea Maica Benedicta de multe ori, ca aproapele nostru să nu fie departele nostru, ci pe omul de lângă noi să-l simțim cu adevărat aproapele nostru. Dragostea este aceea care ne unește.

Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: „Frumusețea sufletului înseamnă înțelepciune, îngăduință, milostenie, iubire, dragoste de frați, dorință de iubire, ascultare de Dumnezeu, plinirea Legii, dreptate, cuget smerit. Acestea sunt frumusețile sufletului. Aceste nu sunt de la fire, ci prin voința liberă. Cel ce nu le are poate să le primească, iar cel ce le are, dar se trândăvește, le-a și pierdut. Frumusețea sufletului vine din ascultare de Dumnezeu și dacă urmezi acesteia, sufletul urât leapădă urâțenia și devine frumos. Frumusețea sufletului niciodată nu se veștejește și chiar la bătrânețe are mulți îndrăgitori și într-una înflorește”.

Dacă vom cugeta la Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, la frumusețea sufletului ei, la bogăția ei spirituală și culturală, înțelegem că prezența dumneavoastră aici este rodul acestor dimensiuni ale ființei ei.”

Părintele Stareț al Mănăstirii Putna, Arhim. Melchisedec Velnic



„Tema de astăzi a răsărit, în chip firesc, din dezbaterile de anul trecut. Eticismul era la doamna Zoe Dumitrescu-Bușulenga un impuls care nu avea nevoie de vorbe mari, dar care străbătea ca o apă freatică întinderea cercetărilor celor mai variate, caracteristice acestui spirit multilateral format și cu o curiozitate mereu iscoditoare. Să ne bucurăm, deci, că punem un scrupul de fidelitate în această alegere a temei care răspunde și vocației locurilor unde ne aflăm, pentru că factorul religios intră firesc în ecuația etic-estetic.

Să păstrăm intactă o anume tensiune a gândirii este unul din îndemnurile esențiale pe care îl extragem din exemplul și din gândirea doamnei Zoe Dumitrescu-Bușulenga. O tensiune care nu se adoarme de clișee.

Există o bunătate esențială care e mai prețioasă decât iscusința inteligenței. Beethoven, ajuns la suprema maturitate, spunea că singurul lucru care îi mai impune este bunătatea. Vă dați seama ce pondere adâncă are o asemenea trăire! Teodor din Edesa, în Filocalie, spune despre credință că este bunătatea bine ordonată. Această inerență a bunătății în faptele de supremă spiritualitate cred că e un lucru la care trebuie să medităm, întrucât este al practicii din fiecare zi, al eticii care trebuie să ne caracterizeze. În sensul acesta, cred că vom pleca înarmați nu numai pentru subtile considerații teoretice, dar și pentru a făptui cu dreptate și cu vrednicie în zilele și lunile care ne stau în față.”

Acad. Dan Hăulică