Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în perioada 20-23 august 2025 a avut loc la Mănăstirea Putna colocviul interdisciplinar cu tema „Moștenirea spiritual-culturală și noile generații”. Colocviul reprezintă a XIX-a ediție a simpozionului dedicat acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Monahia Benedicta. Ca în fiecare an, lucrările colocviului au debutat cu slujba de Te Deum, după care participanții au mers „cu o floare și o lumânare” la mormântul Maicii Benedicta. În cuvântul de deschidere, arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, s-a referit la îndelungata tradiția a acestui simpozion, iar doamna Teodora Stanciu, președinte interimar al Fundației „Credință și Creație”, a mulțumit partenerilor care au făcut posibilă desfășurarea și în acest an a colocviului.

Prima zi a Colocviului

Părintele profesor Constantin Coman s-a referit la prezența în Sfânta Scriptură a simbolului moștenirii. Chiar și numai dacă avem în vedere cele două părți ce compun Sfânta Scriptură – Vechiul și Noul Testament –, este de netăgăduit prezența ideii de moștenire pe care Dumnezeu o lasă oamenilor și pe care aceștia o pot accesa dacă Îl recunosc și I se închină Lui.

Domnul academician Mircea Martin setează cadrele lumii prezente, vorbind despre o lume caracterizată de superficialitate și de ruptura radicală de trecut a generației tinere, în care nu mai există fapte, ci doar interpretări.

Pornind de la teoria generațiilor elaborată de autorii americani William Strauss și Neil Howe, domnul profesor Mihai Șleahtițchi s-a referit în cuprinsul prelegerii sale îndeosebi la Generația Beta care poate fi (sau nu) groparul moștenirii noastre cultural-spirituale.

Domnul academician Ștefan Afloroaei a analizat în lucrarea sa cele trei generații culturale – cea dinaintea noastră, cea din care facem parte și cea care ne urmează, caracterizând interacțiunile dintre acestea.

Lucrarea domnului academician Ion Pop a constituit o remarcabilă trecere în revistă a poeziei românești postbelice, evidențiind fiecare generație de poeți în parte, trăsăturile acestora, precum și cum acestea s-au influențat reciproc.

Tradiția lingvistică este într-o continuă dinamică – aceasta este premisa de la care a pornit în prelegerea sa doamna profesor universitar Rodica Zafiu care a amintit, printre altele, despre două fenomene de actualitate în evoluția limbilor: destandardizarea și restandardizarea.

În direct din Statele Unite ale Americii prin intermediul platformei Zoom, doamna profesor Sanda Golopenția, membru de onoare al Academiei Române, ne-a vorbit despre obiceiul horitului în satele românești, rememorând o serie de cercetări realizate la fața locului, în Maramureș.

Domnul profesor Gheorghiță Geană a vorbit despre transhumanță, definită, în esență, ca fiind o pendulare într-un areal bine definit, cu locuri de popas atent stabilite, și despre impactul acestui fenomen asupra identității românești.

Profesoara Alexandra Florina Mănescu s-a referit în comunicarea sa la activitatea lui Spiru Haret ca „inspector general al școalelor” ce s-a concretizat prin întocmirea unui raport general magistral vizând situația învățământului din Regatul României. Prezentat în 1896 și valorificat la momentul reformei învățământului din 1896, conținutul raportului frapează mai ales prin actualitatea și acuratețea observațiilor.

Prima dintre cele trei mese rotunde a fost dedicată pictorului Paul Gherasim. Părintele stareț, arhim. Melchisedec Velnic, a evidențiat smerenia pictorului ce denotă legătura profundă pe care acesta o avea cu Dumnezeu. Regizorul Cristina Chirvasie a proiectat un film despre Paul Gherasim, realizând o îmbinare armonioasă între opera pictorului și remarcile memorabile ale acestuia. Profesorul universitar Dan Mohanu l-a prezentat pe Paul Gherasim drept preotul care dorea restaurarea tradiției în biserică. Marius Pandele a vorbit despre imaginea țăranului român în picturile lui Paul Gherasim, care a ales să reprezinte țăranul ca pe o frescă a sfințeniei omului tradițional. Profesorul universitar Dacian Andoni a relatat despre caracterul formator al înâlnirilor sale cu pictorul. Istoricul și criticul de artă Doina Mândru a evocat în prelegere întâlnirea fondatoare a grupului Prolog de la Tescani din anul 1985, reunind cinci spirite înduhovnicite – expresii ale unei ortodoxii luminate și luminoase artistic și spiritual: Paul Gherasim (ca inițiator), Constantin Flondor, Horia Paștina, Mihai Sârbulescu și Cristian Paraschiv. Criticul Dana Prioteasa a evidențiat ce îi unea pe membrii grupului Prolog: prietenia, credința, natura și pictura. Mihai Pop a subliniat situația privilegiată în care ne aflăm, întrucât noi toți, contemporani fiind cu Paul Gherasim, suntem cei chemați să îi construim locul său în cultura română. Artiștii Teodor Zaica, Mircea Hristescu și Andrei Bălan au vorbit despre smerenie și înfrânare, ca temei și inspirație a picturii.

A doua zi a Colocviului

Profesorul universitar Eugen Munteanu, membru corespondent al Academiei Române, s-a referit în comunicarea sa la cele patru universuri de discurs: universul științei, cel al artei, cel politic, respectiv cel al credinței. Aceste universuri trebuie să fie etanșe, orice confundare între ele favorizând apariția hybrisului.

Domnul Sever Voinescu, scriitor și redactor-șef al revistei Dilema, a glosat pe marginea locului pe care cultura îl ocupă în societatea actuală. În primul rând, prezervarea culturii nu este o chestiune de stocare, ci de transmitere, iar transmiterea se realizează de la o generație la alta, precum și între contemporanii de diferite vârste. În al doilea rând, democratizarea culturii se traduce printr-o accesibilizare a acesteia – cultura poate fi peste tot și pe nicăieri, de aceea devine uneori dificil să distingi între ce poate fi numit (și ce nu), cu adevărat, cultură.

Conf. univ. Horia-Vicențiu Pătrașcu, autor al recent publicatului „Tratat de filozofia emoției”, a continuat ideea transmiterii culturale, realizând numeroase conexiuni cu domeniile neuroștiinței, respectiv inteligenței artificiale.

Chestionând rolul intelectualului în societate, conf. univ. dr. Octavian Mădălin Bunoiu, prorector la Universitatea de Vest din Timișoara, atrage atenția asupra necesității de a adapta discursul intelectual pentru tânăra generație, mai ales în contextul apariției și extinderii noilor tehnologii.

Pentru profesorul și scriitorul Adrian G. Romila, cultura este un surogat al eternității, întrucât învinge anxietatea asociată trecerii implacabile a timpului. Nativii digitali sunt atrași de tehnologie, fiindcă au totul la un click distanță, însă chiar și așa, memoria digitală pare să fie mai perisabilă decât cea pe hârtie.

Lect. univ. Traian Geană realizează o paralelă între filosofii Heidegger și Noica, evidențiind, pe de o parte, dorința primului de a accede către un logos originar, iar, de partea cealaltă, căutarea unui logos al rostirii în cazul lui Noica.

Subiectul celei de-a doua mese rotunde este legat de moștenirea spiritual-culturală a Sfântului Ierarh Dosoftei, iar un prim punct central a fost reprezentat de lansarea Octoihului tipărit de mitropolitul Dosoftei la Iași [1683-1686], pe baza singurului exemplar cunoscut, ce se află în patrimoniul Mănăstirii Putna. Această publicație are, de asemenea, și o profundă încărcătură simbolică, întrucât marchează editarea integrală a operei în limba română a marelui ierarh-cărturar Dosoftei. Cercetătoarea Mădălina Ungureanu evidențiază terminologia religioasă a lui Dosoftei, care denotă originalitatea contribuțiilor sale și care dovedește faptul că acesta a fost mai mult decât un simplu traducător. Cercetătorul Iosif Camară consideră că prin traducerea în română a serviciului divin, mitropolitul a fost artizanul primului program coerent de românizare a cultului religios. Un al doilea moment deosebit a fost reprezentat de lansarea audiobook-ului „Psaltirea pre versuri tocmită” a aceluiași mitropolit Dosoftei. Publicat de către Radio Trinitas, volumul a fost prezentat de doamna Teodora Stanciu, care a povestit toate etapele premergătoare, de la momentul inițiativei până la momentul prelucrării înregistrărilor propriu-zise. Filosof și poliglot, mitropolitul Dosoftei ne-a lăsat moștenire opere remarcabile, ceea ce îl fac să merite cu prisosință titlul de „primul și cel mai mare poet român de până la Eminescu”, atribuit de domnul profesor Eugen Munteanu.

Profesorul Adrian Mureșan a vorbit despre perioada literară post-2000 prin prisma (re)lecturării canonicilor, evidențiind, în concordanță cu antevorbitorii săi, modul în care globalizarea și digitalizarea au influențat domeniul criticii literare.

Scriitorul Adrian Alui Gheorghe a avut o lucrare dedicată lui Constantin-Virgil Gheorghiu, autor român refugiat în Franța și hirotonit preot ortodox în timpul exilului francez. Destinul tumultuos se reflectă pe deplin în opera sa, din conținutul căreia transpare preocuparea lui pentru libertatea umană și opoziția neobosită față de orice sistem de opresiune.

Profesorul universitar Maria Șleahtițchi ne-a adus în atenție personalitatea lui Gheorghe Cincilei, fondatorul Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău, care a reușit să eludeze directivele de propagandă sovietică venite pe linia Moscovei și să promoveze literatura română de secol XIX și pe malul stâng al Prutului.

Cercetătorul Vasile Gribincea a vorbit despre moștenirea culturală și cultura moștenirii. Pornind de la infinitivul lung care induce ideea unei disponibilități continue a discernământului, deci, implicit, și a responsabilității, autorul comunicării consideră că, într-o lume marcată de incertitudine, o cultură a moștenirii trebuie să ocupe un loc fundamental în societate.

Comunicarea lect. univ. Adrian Jicu s-a dorit a fi, în prima parte, o radiografie a societății românești, susținută de statistici referitoare la citit și gradul de alfabetizare. În partea a doua, autorul comunicării a recurs la scrierile Maicii Benedicta în încercarea de a propune soluții la clivajele dintre generații și pericolul secularizării și globalizării.

Pictorul Teodor Zaica a vorbit despre influențele societății contemporane care induc mai degrabă artistului dorința de a face artă din revoltă, și nu din dragoste. Mircea Hristescu este de părere că a picta înseamnă a accepta nereușita și eșecul, iar Adrian Bălan consideră că adevăratul artist nu reprezintă doar trupul, ci și sufletul în lucrările sale.

Preotul Alexandru Anastasiu a vorbit despre conflictele dintre generații care sunt într-o anume măsură firești și care nu trebuie privite de pe poziții antagonice între tineri și bătrâni. Aceste conflicte nu trebuie, de asemenea, citite în cheia respingerii tradiției de către modernitate (sau viceversa), ci trebuie puse pe seama firii căzute a omului.

Cercetătorul Iosif Camară a vorbit despre vechii diortisitori ai Bibliei. Demn de menționat este faptul că aceștia obișnuiau să lucreze sub anonimat și să se raporteze la traducerile înaintașilor, recunoscând astfel valoarea acestora.

O comunicare originală referitoare la fenomenul secularizării a aparținut profesorului universitar George Enache. Plasat inițial exclusiv în legătură cu procesul de confiscare a averilor mănăstirești, conceptul de secularizare a cunoscut o extindere a propriilor semnificații din anii ’60-’70, odată cu marea secularizare a Occidentului și desfășurarea Conferinței de la Helsinki.

Scriitoarea Maria Toacă din Cernăuți a venit cu o prezentare emoționată referitoare la minoritatea românească din nordul Bucovinei și starea patrimoniului românesc (case, obiecte tradiționale), aflat într-o continuă degradare din cauza hățișurilor birocratice și a ignoranței autorităților.

A treia zi a Colocviului

Profesorul universitar Dan Mohanu a vorbit despre ansamblul rupestru de la Corbii de Piatră, fascinant de explorat prin prisma particularităților sale arhitecturale și a absenței documentelor. Construită în piatră, pictura bisericii este supusă degradării din cauza numeroșilor factori dăunători.

Profesorul Gheorghe Gorun a vorbit despre rezistența anticomunistă pe care o consideră cea mai prețioasă moștenire din a doua jumătate a secolului trecut. Prelegerea sa a vizat rolul starețului mănăstirii Tismana, Gherasim Iscu, în cadrul Mișcării Naționale de Rezistență Anticomunistă din Oltenia.

Cercetătoarea Cristina Cojocariu a început cu o serie de considerații teoretice și istorice referitoare la noțiunea de patrimoniu, referindu-se la valorile și funcțiile patrimoniului, la două personalități marcante (Alexandru Odobescu și Mihail Kogălniceanu) și oferind exemple elocvente de bunuri de patrimoniu.

Scriitoarea Maria Anastasiu a avut o lucrare despre împăratul bizantin Ioan al VI-lea Cantacuzino, considerat de unele surse cel mai longeviv monarh roman datorită vârstei sale înaintate și a cutumei bizantine de a păstra onorific titulatura de „basileus” inclusiv după înlăturarea de la tron.

La aniversarea a 150 de ani de la înființarea Catedrei de limba română a Universității din Cernăuți, profesorul universitar Cristinia Paladian a avut o prezentare despre locurile eminesciene din Cernăuți, rememorând, în special, istoria conceperii faimosului bust al lui Mihai Eminescu din zona centrală a orașului, înlăturat între timp.

Cercetătoarea Carmen Brăgaru a avut o prezentare despre Ion Pillat, în care a adus în discuție o dilemă a poetului referitoare la limba în care avea să își scrie opera. După o încercare inițială în franceză și germană, Pillat ajunsese la concluzia că nu se va putea exprima deplin decât în limba română. Un moment aparte a fost reprezentat de intervenția live, prin internet, a doamnei Monica Pillat, care a transmis un mesaj de recunoștință pentru evocarea poetului în cadrul Colocviului.

Preotul Ioan Pintea a avut o lucrare despre Corespondența George Coșbuc, în anticiparea unui volum exhaustiv. Lectura corespondenței, consideră el, îți permite să-ți conturezi o imagine mai complexă cu privire la personalitatea autorului respectiv și, în sfârșit, constituie un prilej de a te apropia de el.

Prezentarea scriitorului Lucian Vasiliu a fost despre doi vechi junimiști: Teodor T. Burada, respectiv Alexandru D. Xenopol. Având amândoi studii juridice la bază, s-au îndreptat totuși către alte direcții: după niște ani de magistratură, Burada a ales să se dedice muzicii, în timp ce A.D. Xenopol și-a desăvârșit studiile în Germania și a predat pentru un timp în Franța, la Sorbona, renumitul său curs de Introducere în istorie, revenind apoi în țară pentru a fi ales rector al Universității ieșene.

Traducătoarea Katharina Kilzer a avut un material despre scriitorul austriac filoromân Gregor von Rezzori născut la Cernăuți. Obligat să plece în Austria din cauza războiului și pierzând cetățenia română, von Rezzori devine apatrid, dar păstrează permanent în suflet un dor de casă pe care îl transpune în operele sale.

Cercetătoarea Ala Sainenco s-a referit în intervenția sa la trei filantropi ai Botoșanilor: Ioan Mavromati, Marchian Folescu, respectiv Vasile D. Vasiliu, proveniți din domenii diferite, dar toți cu merite deosebite datorită gestului lor de a-și pune avutul dobândit în decursul vieții în slujba comunității.

Moderată excepțional de scriitorul Sever Voinescu, cea de-a treia masă rotundă a fost dedicată preotului Andrei Scrima. Aceasta a debutat cu un mesaj din partea filosofului Andrei Pleșu care, evocând întâlnirile avute cu părintele Andrei, accentuează nevoia de întâlniri modelatoare și de reconectare cu perioada interbelică. Andrei Scrima a fost, de asemenea, invitat al Colegiului Noua Europă, în calitate de senior fellow. Profesorul universitar Virgil Ciomoș a continuat cu o intervenție despre primatul scriiturii și Andrei Scrima. Apoi, părintele arhimandrit Hristostom Ciuciu s-a referit la Andrei Scrima ca la un om între două lumi – „un aristocrat printre monahi și un mistic printre intelectuali”. În aceeași cheie se referă la prăpastia actuală dintre intelectualitate și cler, ce poate fi înschisă doar prin prietenie și acceptare reciprocă. Profesorul universitar Ioan Alexandru Tofan s-a referit la concepția părintelui Andrei despre tradiție, reținând că rescrierea tradiției se realizează pe trei coordonate: tradiția este ospitalitate, a fi într-o tradiție nu înseamnă a rămâne pasiv, constant, ci a crea, iar tradiția este mereu plurală.

Conf. univ. Adrian Lesenciuc a realizat în prelegerea sa o analiză a sistemului de învățământ actual, afirmând că transmiterea tradiției culturale către generațiile tinere presupune un efort susținut și continuu, dar și că noile tehnologii impun adoptarea de noi strategii.

Profesorul universitar Ioan Milică, directorul BCU Iași, a numit biblioteca un „creier” social. Acest „creier” va reuni cele două modele de comunicare ce s-au perindat de-a lungul istoriei și care își dispută întâietatea: arborele și rețeaua, în forma text și hipertext.

Profesorul universitar Lucia Cifor a vorbit despre ambiguizarea beneficiilor unei moșteniri prin raportare la un volum al autorului american Bruce Lincoln care se referă la personalitatea lui Mircea Eliade și relația sa îndelungată și controversată cu Ioan Petru Culianu.

Scriitoarea Raluca Naclad a evocat personalitatea preotului și luptătorului anti-comunist Daniel Sandu Tudor, menționând ca momente cu relevanță deosebită pentru devenirea sa spirituală călătoria la Muntele Athos și accidentul de avion din care a reușit să scape cu viață.

Sâmbătă, 23 august, participanții au vizitat mănăstirile Dragomirna și Pătrăuți și Cetatea de Scaun a Sucevei.

A consemnat Cosmin Țugui.