29/08/2011
Colocviul „Geniu și memorie colectivă. Creangă + Creangă”
În perioada 21–25 august 2011, Mănăstirea Putna a găzduit lucrările celui de-al V-lea colocviu al Fundației „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, intitulat „Geniu și memorie colectivă. Creangă+Creangă”. Evenimentul a urmărit revelarea raporturilor între geniu – ca afirmare a excepționalității unei persoane trăind în sânul unei comunități – și memorie, care este funcția colectivă ce păstrează și transmite această zestre personală generațiilor următoare. Studiul de caz al acestei problematici a fost Ion Creangă, ca ipostază ilustrativă a genialității populare ce se manifestă spontan, jovial, în tiparele unei libertăți de expresie caracteristice înțelepciunii colective.
Colocviul a stat, ca în fiecare an, sub oblăduirea duhovnicească a Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și a Arhimandritului Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, și a fost prezidat de Domnul Academician Dan Hăulică, Președinte de Onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. Printre participanți s-au numărat Acad. Eugen Simion, Acad. Alexandru Zub, prof. univ. Ion Pop (Cluj-Napoca), prof. univ. Lucia Cifor (Iași), prof. univ. Cornel Ungureanu (Timișoara), prof. univ. Gheorghiță Geană (București), Acad. Alexandrina Cernov și prof. Ilie Luceac (Cernăuți), prof. univ. Mihai Șleahtițchi (Ministrul Educației din Republica Moldova), prof. univ. Maria Șleahtițchi (Bălți, Republica Moldova) și alte nume de referință ale culturii românești. Invitați de onoare au fost artiștii plastici Ilie Boca, Mircia Dumitrescu, Neculai Păduraru – care și-au etalat operele tematice în Sala Mare a Colocviului, actorul Dorel Vișan – cu o secvență cinematografică despre Creangă, dl Constantin Chiriac, Președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu – cu un moment artistic Eminescu-Creangă și, nu în cele din urmă, d-na Silvia Radu, autoarea bustului sculptat al lui Visarion Puiu, mitropolitul Bucovinei, inaugurat către sfârșitul Colocviului.
Prima zi a Colocviului (22 august) fost deschisă diverselor abordări ale geniului și memoriei colective în spațiul românesc. S-au subliniat anumite tendințe în opera poetică, precum decăderea poetului de la geniu la clovn (Ion Pop), s-a vorbit despre legătura dintre geniul poporului și identitatea națională (Alexandru Zub) ori despre mostre de gândire ale înțelepciunii populare (Gheorghiță Geană). Nu s-a uitat punerea în valoare a modelelor personale: familia Hurmuzaki, ca centru de memorie colectivă în Bucovina (Ilie Luceac); Olga Greceanu, pictoriță de renume, decorată cu Crucea Patriarhală de două ori și singura femeie care a primit dreptul de a predica în Biserica Ortodoxă Română (Liliana Ursu); și, desigur, personalitatea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care a fost transfigurat de memoria posterității pe calea legendelor (monah Iustin Taban).
A doua zi (23 august) a stat aproape în întregime sub semnul genialității lui Ion Creangă, atât ca autor al Amintirilor din copilărie, cât și al unor creații cu puternică fibră folclorică – Poveștile și Povestirile. Dincolo de demersurile punctuale, care au ilustrat locul lui Creangă în cultura românească, în sens larg – Creangă, dinspre arhetipuri transilvane (Oliv Mircea), Înțelepciunea populară la Creangă și Panait Istrati (Nicoleta Redniciuc), Ion Creangă și locul său în „canonul literar” din Basarabia (Maria Șleahtițchi), dl. Acad. Dan Hăulică a subliniat că atitudinea cu care ne apropiem astăzi de Creangă trebuie să fie una a deschiderii față de imprevizibilul geniului popular, față de un simț spontan al lucrurilor și realităților care l-a caracterizat pe marele autor. Astfel, nu putem să-l judecăm pe Creangă după tiparele literare clasice, întrucât opera lui propune o altfel de lectură și o altfel de literatură, în care imaginile și sentimentele primează în fața personajelor și a figurilor. Creangă nu este un creator de personaje, ci mai degrabă un creator de imagini. De asemenea, ieromonahul Dosoftei Dijmărescu a propus o înțelegere alternativă a geniului în general, nu ca singularitate excepțională ruptă de comunitate, ci ca personalizare a potențialului colectiv într-un om, asemenea vârful unei piramide în strânsă legătură cu nivelele de mai jos, care îl susțin, și pe care el are capacitatea de a le rezuma și a le exprima esențializat.
Colocviul s-a încheiat cu o excursie tematică de 2 zile (24-25 august) pe urmele lui Creangă: Fălticeni, Cetatea Neamț, Humulești (casa memorială Ion Creangă), Mănăstirea Neamț și Iași, unde au fost vizitate Bojdeuca lui Creangă (Țicău) și Casa Creangă de la Mănăstirea Golia.
Colocviul a stat, ca în fiecare an, sub oblăduirea duhovnicească a Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, și a Arhimandritului Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, și a fost prezidat de Domnul Academician Dan Hăulică, Președinte de Onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. Printre participanți s-au numărat Acad. Eugen Simion, Acad. Alexandru Zub, prof. univ. Ion Pop (Cluj-Napoca), prof. univ. Lucia Cifor (Iași), prof. univ. Cornel Ungureanu (Timișoara), prof. univ. Gheorghiță Geană (București), Acad. Alexandrina Cernov și prof. Ilie Luceac (Cernăuți), prof. univ. Mihai Șleahtițchi (Ministrul Educației din Republica Moldova), prof. univ. Maria Șleahtițchi (Bălți, Republica Moldova) și alte nume de referință ale culturii românești. Invitați de onoare au fost artiștii plastici Ilie Boca, Mircia Dumitrescu, Neculai Păduraru – care și-au etalat operele tematice în Sala Mare a Colocviului, actorul Dorel Vișan – cu o secvență cinematografică despre Creangă, dl Constantin Chiriac, Președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu – cu un moment artistic Eminescu-Creangă și, nu în cele din urmă, d-na Silvia Radu, autoarea bustului sculptat al lui Visarion Puiu, mitropolitul Bucovinei, inaugurat către sfârșitul Colocviului.
Prima zi a Colocviului (22 august) fost deschisă diverselor abordări ale geniului și memoriei colective în spațiul românesc. S-au subliniat anumite tendințe în opera poetică, precum decăderea poetului de la geniu la clovn (Ion Pop), s-a vorbit despre legătura dintre geniul poporului și identitatea națională (Alexandru Zub) ori despre mostre de gândire ale înțelepciunii populare (Gheorghiță Geană). Nu s-a uitat punerea în valoare a modelelor personale: familia Hurmuzaki, ca centru de memorie colectivă în Bucovina (Ilie Luceac); Olga Greceanu, pictoriță de renume, decorată cu Crucea Patriarhală de două ori și singura femeie care a primit dreptul de a predica în Biserica Ortodoxă Română (Liliana Ursu); și, desigur, personalitatea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care a fost transfigurat de memoria posterității pe calea legendelor (monah Iustin Taban).
A doua zi (23 august) a stat aproape în întregime sub semnul genialității lui Ion Creangă, atât ca autor al Amintirilor din copilărie, cât și al unor creații cu puternică fibră folclorică – Poveștile și Povestirile. Dincolo de demersurile punctuale, care au ilustrat locul lui Creangă în cultura românească, în sens larg – Creangă, dinspre arhetipuri transilvane (Oliv Mircea), Înțelepciunea populară la Creangă și Panait Istrati (Nicoleta Redniciuc), Ion Creangă și locul său în „canonul literar” din Basarabia (Maria Șleahtițchi), dl. Acad. Dan Hăulică a subliniat că atitudinea cu care ne apropiem astăzi de Creangă trebuie să fie una a deschiderii față de imprevizibilul geniului popular, față de un simț spontan al lucrurilor și realităților care l-a caracterizat pe marele autor. Astfel, nu putem să-l judecăm pe Creangă după tiparele literare clasice, întrucât opera lui propune o altfel de lectură și o altfel de literatură, în care imaginile și sentimentele primează în fața personajelor și a figurilor. Creangă nu este un creator de personaje, ci mai degrabă un creator de imagini. De asemenea, ieromonahul Dosoftei Dijmărescu a propus o înțelegere alternativă a geniului în general, nu ca singularitate excepțională ruptă de comunitate, ci ca personalizare a potențialului colectiv într-un om, asemenea vârful unei piramide în strânsă legătură cu nivelele de mai jos, care îl susțin, și pe care el are capacitatea de a le rezuma și a le exprima esențializat.
Colocviul s-a încheiat cu o excursie tematică de 2 zile (24-25 august) pe urmele lui Creangă: Fălticeni, Cetatea Neamț, Humulești (casa memorială Ion Creangă), Mănăstirea Neamț și Iași, unde au fost vizitate Bojdeuca lui Creangă (Țicău) și Casa Creangă de la Mănăstirea Golia.
