20/08/2021

Colocviul „Eminescu și Putna” la final



Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Calinic al Sucevei și Rădăuților, în ziua de 17 august s-a desfășurat la Mănăstirea Putna a XV-a ediție a simpozionului Fundației „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta” cu tema „Eminescu și Putna”. Simpozionul a fost cuprins în seria de manifestări artistice, culturale și spirituale din cadrul evenimentului „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, care comemorează împlinirea unui veac și jumătate de la prima Serbare a Românilor de Pretutindeni organizată de Mihai Eminescu și Ioan Slavici la Mănăstirea Putna în zilele de 15–16 august 1871. Rectorul colocviului a fost doamna prof. univ. dr. Lucia Cifor, de la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Partea științifică a fost îmbinată cu comemorarea regretatului academician Dan Hăulică, fostul președinte al Fundației „Credință și Creație”, la împlinirea a 7 ani de la trecerea domniei sale la cele veșnice. Domnul Dan Hăulică, președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă, avea întotdeauna acest îndemn spiritual către participanții la Simpozioanele Fundației: „La Putna am venit să dăinuim întru lumină. Avem această vocație a dăinuirii întru lumină”. În acest an, simpozionul a stat sub aura personalității lui Mihai Eminescu și a contribuției lui, prin serbarea de la Putna, la deșteptarea conștiinței naționale în neamul românesc la sfârșitul veacului al XIX-lea.

 

Simpozionul a debutat cu mesajul rectorului acestuia, prof. univ. Lucia Cifor, care a remarcat că Eminescu este concrescut din idealurile comunității naționale din care făcea parte și că el ne este „zestre și măsură”, nouă, celor care trăim și ne hrănim în cultura de astăzi. Într-o intervenție audio, dl. Alex Ștefănescu, critic literar, a semnalat că evenimentul de la Putna arată o stare de entuziasm cultural, o ieșire din „străinătatea” pe care o deplângea Eminescu înDoina sa, către românitatea care ne caracterizează în mod firesc. La rândul ei, doamna academician Ana Blandiana, în comunicarea „Cum ar fi fost poporul român fără Eminescu?”, a arătat că epoca tratează cu mai multă ușurință un poet maculat, câtă vreme o conștiință și o ardere imaculată ca cea a lui Eminescu sunt angajante, obligă și responsabilizează o generație întreagă. În continuare, profesorul Adrian Lesniciuc a relevat legăturile deosebite dintre familia Eminescu și familia Porumbescu, din care provenea Iraclie Porumbescu, preot în Bucovina, și fiul acestuia, Ciprian Porumbescu, cunoscutul muzician care a cântat „Balada” la Serbarea de la Putna din 1871.

 

 

Prof. univ. Lucia Cifor, rectorul Simpozionului, în comunicarea domniei sale intitulată „Contribuția literaturii la susținerea și promovarea unui proiect de țară în secolul al XIX-lea. Studiu de caz: Mihai Eminescu”, a arătat că formarea literară și culturală a tinerilor români în secolul al XIX-lea, mai ales a celor ce studiau în capitalele europene, a trecut prin ideea de națiune, de naționalitate, predominantă în acea epocă numită „a naționalităților”. Lect. univ. Oana Hrișcă, în studiul intitulat „Rolul pictorului Epaminonda Bucevschi în definirea adevăratului chip al lui Ștefan cel Mare”, a reliefat contribuția Episcopului Melchisedec Ștefănescu al Romanului, care a descoperit la anul 1881 portretul autentic al lui Ștefan cel Mare în Tetraevanghelul din 1473, și a pictorului Epaminonda Bucevschi, care prin copiile făcute după acesta și prezentate la Academia Română în 1882, a redat culturii românești chipul real al marelui domn al Moldovei și ctitor al Mănăstirii Putna. În aceeași sferă de interes, doamna cercetător Cristina Cojocaru, prin studiul „Contribuția pictorilor de biserici de la începutul secolului al XIX-lea la edificarea și emanciparea neamului românesc”, a vorbit de școala de pictură de la Cernica și Căldărușani fondată de pictorul Grigore Popovici în jurul anului 1800, de pictorul Mișu Pop, aderent al mișcării de emancipare națională de la 1848, și de celebrul Gheorghe Tătărăscu, autorul tabloului „Deșteptarea României” de la 1847, care prin creațiile lor au consolidat avântul național al românilor în perioada premergătoare Marii Uniri.

 

Simpozionul a fost îmbogățit de o serie de comunicări despre receptarea lui Eminescu în limba și expresia românească de azi (prof. univ. Maria Șleahtițchi, „Mihai Eminescu în viziunea lui Eugeniu Coșeriu”), despre sensul expresiei eminesciene „gând purtat de dor” în exegeza literară actuală (prof. univ. Gheorghiță Geană, „Poezia patriotică a lui Eminescu prin grila exegetică suflet-spirit/Seele-Geist”), și despre ecoul răpirii Bucovinei la 100 de ani de la petrecerea lui, în vremea lui Eminescu (prof. univ. Mircea Diaconu, „Cum citim astăzi răpirea Bucovinei?”). Protos. dr. Iustin Taban a vorbit despre sensul eclezial în care am ajuns să-l asimilăm pe Eminescu în cultura noastră și în sinele nostru, cu o conștiință de tip eclezial, care îl face să-l împărțim între noi și Dumnezeu, să-l introducem în relația noastră cu neamul și cu Dumnezeu („Eminescu. Un bun eclezial al conștiinței românești”).

 

 

Ziua de comunicări științifice a fost marcată de evocarea personalității domnului academician Dan Hăulică de către criticul de artă Mircea Oliv, pictorul Horea Paștina și realizatorul de film Grigore Ilisei, care i-au adus un omagiu pentru susținerea tinerilor artiști și a culturii românești autentice, neconvenționale, atât în deceniile de cenzură comunistă, cât și în perioada postdecembristă, marcată de relativism și postmodernism. Scriitorul Adrian Alui Gheorghe, vicepreședintele Fundației „Credință și Creație”, după ce a prezentat comunicarea „Serbarea de la Putna, scânteia care a aprins torța de la 1 Decembrie 1918”, evocând momentul istoric deosebit în care s-au plasat Mihai Eminescu și Ioan Slavici la 1871, l-a invitat pe domnul academician Alexandru Zub, organizator al Serbării de la Putna din 1957, când se împlineau 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, să dea mărturie directă despre evenimentul pe care l-a trăit atunci la Putna. Acad. Alexandru Zub a afirmat interesul lui din tinerețe pentru personalitatea lui Ștefan cel Mare („debutul meu ca istoriograf se leagă de Ștefan cel Mare”) și că avântul pentru organizarea Serbării din 1957 a venit ca o chemare firească a misiunii sale de istoric, într-o epocă în care se produceau numeroase contestații la adresa românilor ca popor și ca așezare în lume. Răspunsul cel mai potrivit a fost Serbarea de la Putna din 14 aprilie 1957, eveniment pentru organizarea căruia acad. Alexandru Zub a avut de suferit din partea statului comunist, fiind condamnat la 6 ani și 2 luni de închisoare. În cele din urmă, prezența domniei sale în cadrul Simpozionului „Eminescu și Putna”, la 150 de ani de la Serbarea organizată de Mihai Eminescu și Ioan Slavici, este amintirea unui act de mărturisire și de continuitate a crezului național românesc.

 

 

În partea de încheiere a simpozionului, părintele protosinghel Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și membru al comitetului de organizare al evenimentului, a prezentat publicațiile apărute în cadrul manifestărilor aniversare „Serbarea de la Putna – 150”. 

 

 

La final, starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a înmânat distincția de vrednicie „Ordinul Sfântul Ierarh Iacob Putneanul” din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților celor care „au urmat exemplul Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, strălucit dascăl și întemeietor de școli, de numele căruia se leagă tipărirea primul Abecedar românesc și tipărirea în limba română a cărților de cult și a altor lucrări ziditoare de suflet, neobosit păstor duhovnicesc și apărător al credinței, care și-a asumat ca misiune și ajutorarea culturală și spirituală a creștinilor ortodocși români din interiorul arcului carpatic”.

 

 

Au fost distinși poeta Ana Blandiana, domnul academician Ștefan Afloroaei, de la Facultatea de Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” Iași, artiștii plastici Horea Paștina și Dacian Andoni, criticul de artă Oliv Mircea, profesorii universitari Maria Șleahtițchi și Mihai Șleahtițchi, doamna prof. univ. Lucia Cifor, scriitorul și jurnalistul Grigore Ilisei, inginerul Radu Marinescu și doamna avocat Lucia Cherecheș.

Ordinul Crucea Bucovinei pentru mireni a fost oferit, pentru „lucrarea virtuoasă întru apărarea și slujirea dreptei credințe, precum și întru cultivarea și promovarea valorilor neamului strămoșesc”, domnului Radu Ciuceanu, directorul și fondatorul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului.

 

 

Aducem în mod deosebit mulțumiri sponsorilor Simpozionului „Eminescu și Putna” pentru oferirea mijloacelor necesare publicării a două cărți ale acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga: „Eminescu. Viața” și „Eminescu. Orizontul cunoașterii”– domnului Radu Marinescu, doamnei Felicia Cătălina Câmpan (K-Box Construction Design SRL), doamnei Lavinia Spandonide (Fundația Spandugino) și doamnei avocat Lucia Cherecheș, care a oferit și premiile pentru câștigătorii concursurilor de discursuri, de creație plastică și creație literară din cadrul „Serbării de la Putna 150”.


Nădăjduim ca gândurile și inițiativele Fundației„Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, sprijinite de ctitorii și binefăcătorii ei, să rodească mai departe în viitor, cu ajutorul lui Dumnezeu.

 

Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”

17 august 2021