Vianu și Călinescu

Vianu impunea rigoare; Călinescu sugestiona fantezia creativă, specifică spiritului literaturilor romanice pe care le cutreierase genial. Dubla lor prezență în cultura noastră relevă interesantele aspecte, descinderea neconformistă a sufletului românesc. Având noi înșine imense posibilități înăuntru, filtrând totul printr-o sită critică severă, nimic din tot ceea ce este creator nu ne sperie, nu ne clintește.

Eminescu

Sigur că Eminescu trebuie să fie primul mare model cultural, nici nu încape vorbă! Primul mare model cultural românesc, pentru că altul de mărimea lui, evident, noi nici nu avem. El e mitul național, el e geniul național, întruparea inteligenței celei mai înalte a neamului românesc, omul deplin al culturii… De la Maiorescu la Iorga, la Noica, toți cercetătorii operei sale au arătat că Eminescu constituie „summum” de perfecțiune a gândirii, a intelectului, maxima extensie posibilă a culturii naționale. Nu putem atinge parametrii lui niciodată, e limpede acest lucru.

Învățământul formativ

Învățământul a devenit pur și simplu un loc de informații. Nimic formativ. Toate disciplinele, sau cele mai importante, sunt cele care privesc economia, comerțul, finanțele și informatica, tehnica. Nimic altceva. Disciplinele umanistice? Ah! Cine mai știe latinește, cine mai învață latina? Cine mai învață greaca? Nici nu se mai pune problema. Dimpotrivă, sunt considerate, am impresia, așa, cu oarecare dispreț. Când am vorbit despre umanismul antichității clasice grecești mi s-a râs în nas. Și stau și mă gândesc ce se poate întâmpla în atari condiții.

Muzica

Muzica este instrumentul inefabil, imponderabil, care intră în zonele acestea rarefiate ale spiritului, care poate aprinde incendiul magic cel mai benefic, pentru a exercita de acolo asupra ființei noastre un control de ordin superior, de modelare a ființei, de strângere laolaltă a puterilor lăuntrice, pe care le lăsăm astăzi atât de în voia lor pe planetă. Fac parte dintr-o generație pentru care muzica intra obligatoriu în educația unui tânăr. Există o muzică mare, există o muzică modelatoare, o muzică formativă, pe care tânărul trebuie să o asculte, pentru a-și supune tot ceea ce este putere dionisiacă în făptura lui.