Refugiul

Colecția Destin românesc

Refugiul

Editura Nicodim Caligraful
Mănăstirea Putna, 2023

Cartea „Refugiul. 1940-1945” este a patra carte din colecția Destin bucovinean, dedicată prezentării a ceea ce s-a întâmplat cu românii și identitatea românească în Bucovina după ocuparea ei de către Uniunea Sovietică în 1940 și 1944; lucrarea de față analizează refugierea în România a unei mari părți din elita Bucovinei, ai cărei membri, dacă nu s-ar fi refugiat, ar fi fost deportați sau uciși; totuși, refugiul nu a fost o cale ușoară, ci un martiriu, atât prin dezrădăcinare, cât și prin confruntarea cu regimul comunist care se va instala după al Doilea Război Mondial.

Descarcă PDF

EXTRASE

din carte

Drumul pribegiei

Majoritatea populației Basarabiei nu i-a primit cu satisfacție pe noii stăpâni. Mulți români basarabeni au luat drumul pribegiei. Până în teritoriul liber al României, ei au avut de îndurat greutăți inimaginabile. Înfățișând aceste momente, un contemporan al evenimentelor scria: „Părăsind în grabă avutul, basarabenii și bucovinenii au fugit cu cât erau pe ei, lăsând în urmă gospodării și așezări românești înstărite, lăsând ogoarele lucrate, părăsind pământul moștenit de mii de ani, îndepărtându-se de mormintele unde odihnesc cei dragi, de bisericile frumoase, de mănăstirile tăinuite în adâncuri de păduri”. (Cornel Grad, Constantin I. Stan, Doru E. Goron )

Începutul diasporei bucovinenilor stabiliți în București

Adevăratul început al diasporei bucovinenilor stabiliți în București trebuie legat de tragicul eveniment al anexării nordului Bucovinei de către URSS (iunie 1940), ca urmare a aplicării Pactului Ribbentrop-Molotov. Administrația și armata au părăsit partea aceasta a Bucovinei. Odată cu acestea, au plecat și numeroși „civili”. S-a născut astfel statutul de refugiat. A luat ființă Comisariatul pentru refugiații din Basarabia și nordul Bucovinei, apoi cel al refugiaților din nordul Transilvaniei. Pe baza dovezilor, primeai un „certificat de refugiat”. Personal, mă aflu în posesia unui astfel de document. Acest statut l-au dobândit nu numai cei ce s-au născut și au viețuit în nordul Bucovinei (județele Cernăuți, Storojineț și o parte din județul Rădăuți), ci și alți bucovineni stabiliți în această parte. Au intrat în categoria amintită și unele persoane, venite din Vechiul Regat, stabilite aici: intelectuali, funcționari, industriași și comercianți. (Acad. Vladimir Trebici )

Crearea regiunii Cernăuți în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene

La 7 august 1940, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS adoptă Decretul despre crearea regiunii Cernăuți în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. În componența regiunii sunt incluse nordul Bucovinei constituit din fostele județe Cernăuți, Storojineț și parțial Rădăuți, nordul Basarabiei (fostul județ Hotin) și Ținutul Herța care a intrat până la venirea „eliberatorilor” în fostul județ Dorohoi al României. (Petru Grior)