Pustiirea. Treptele infernului. Fata cu miros de busuioc

Colecția Destin românesc

Pustiirea. Treptele infernului. Fata cu miros de busuioc

Ediția a doua
Editura Nicodim Caligraful
Mănăstirea Putna, 2022

Sute de mii de români și-au pierdut viața în urma prigoanelor comuniste din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței după ocuparea lor de către URSS. Dar rana a fost și mai adâncă: milioane de români au fost siliți să nu își mai vorbească limba, să nu își mai învețe copiii că sunt români și să nu Îl mai slăvească pe Dumnezeu în biserică.

Doar la Judecata de Apoi vom cunoaște întregul lor martiriu. Până atunci, cărți ca cea de față deschid ferestre către jertfa lor și croiesc drumul pe care putem merge ca să le sărutăm rănile primite pentru noi. Apărându-i pe românii din Basarabia, ei au apărat întregul neam românesc.

Precum 20 de ani de ani în Siberia a Aniței Nandriș-Cudla, Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică a lui Radu Mărculescu ori mărturiile adunate în volumul Să nu ne răzbunați de monahul Moise de la Mănăstirea Oașa, această carte vorbește nu doar despre prigoniți și despre eroi, ci și despre adevărații inițiatori ai represiunilor.

Ediția de față reproduce prima ediție publicată la Mănăstirea Putna în Anul Centenar 2018 și beneficiază, în plus, de câteva texte cu valoare testamentară ale autorului.

Descarcă PDF

EXTRASE

din carte

Cultura națională

…cultura națională nu se ascunde ca ceva de furat. Ea trebuie însușită și potrivită după mintea și sufletul fiecăruia din noi, pic cu pic, în fiecare zi, și purtată în lume zilnic, ca o haină scumpă de sărbătoare.

Temelia națiunii

Au fost și unii gospodari, n-aș zice că dintre cei mai înstăriți (pe aceia i-au deportat), care au avut curajul să zică NU. Unii au rezistat chiar până la moarte, dar n-au intrat în colhoz. Cineva mai târziu mi-a spus că anume acești oameni au fost pietrele de temelie ale națiunii noastre.

Sabia Dreptății

Șirul amintirilor amare era nespus de lung. Atunci, o voce lăuntrică mi-a șoptit hotărât și tăios: să nu te mai îndoiești de cele ce-ați făcut! Că nu întâmplător ați numit organizația voastră „Sabia Dreptății”. Voi v-ați ridicat la luptă dreaptă și sfântă, împotriva minciunii, violenței, a unei orânduiri ostile nu numai față de oameni, dar și față de Dumnezeu.

Trenul morții

Eșalonul mergea întruna, fără oprire. Ne sufocam fără apă. Saliva ni se făcea clei în gură. Nici eu nu eram prea mare, dar erau copilași mici. Să-i fi auzit cum strigau tânguitor: „Vreau apă-ă-ă!” și așa, la nesfârșit, până când glăscioarele lor se topeau în neputință, trecând într-un scâncet neostoit: „Î-î-î…” Odată, un bărbat n-a rezistat și a răcnit din toți bojocii: „Doamne! Unde ești? Ori Te-au arestat și pe Tine? Fie-Ți milă de acești copilași, ei încă n-au dovedit să păcătuiască!”

Detalii despre

AUTOR

Ion Moraru s-a născut în 1929, în Mândâc, Bălți, Basarabia. La 18 ani, în 1947, a fost unul dintre membrii fondatori ai organizației „Sabia Dreptății” din cadrul Mișcării de rezistență anti-sovietică „Arcașii lui Ștefan cel Mare”.

A fost arestat de către NKVD în 1950 și a fost închis în pușcării din Chișinău, Odessa, Moscova, Ruzaevka (pe Volga) și în lagărele Dubrovka, Maikaduk, Ekibastus, Spassk, Aktas. A fost eliberat în 1956, în urma schimbărilor de după moartea lui Stalin din 1953.

Ion Moraru este unul dintre cei care și-au pus viața pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia ocupată de Uniunea Sovietică. Și-au pus viața pentru limba și credința atât de prigonite de ocupanții care au încercat să impună deznaționalizarea și ateismul, și-au pus viața pentru a-l sprijini pe aproapele să își păstreze identitatea românească.

A trecut la cele veșnice în 9 octombrie 2019.