Colecția Crinii țarinii
Merinde pentru monahi
Autor:
Arhimandrit Zaharia Zaharou
ediția a doua
Editura Nicodim Caligraful
Mănăstirea Putna, 2013
În perioada 26 septembrie – 3 octombrie 2011, la invitația Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Părintele Zaharia s-a aflat în pelerinaj în Mitropolia Moldovei și Bucovinei, perioadă în care a împărtășit cuvânt de folos câtorva obști monahale. Anul următor, în iunie 2012, la invitația Înaltpreasfințitului Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Părintele Zaharia a vorbit în mai multe rânduri credincioșilor din Transilvania.
O parte din cuvintele rostite cu aceste ocazii, izvorâte dintr-o inimă lucrătoare și cerute de inimi care vor să devină lucrătoare, sunt cuprinse în această carte.
Descarcă PDF
EXTRASE
din carte
Suferința
Suferința în vremurile noastre este limbajul comun al omenirii. Suferința este întotdeauna foarte benefică dacă o primim cum trebuie. Dacă facem din durerea suferinței energie pentru convorbirea noastră cu Dumnezeu, atunci suferința devine foarte prețioasă, fie că este o suferință de bunăvoie sau fără de voie. […] Și, desigur, atunci când suferim pe nedrept, durerea acestei suferințe este de mare preț înaintea lui Dumnezeu și poate să susțină dialogul nostru cu Domnul, de la Care vom primi vindecare, vom primi totul și nu vom duce lipsă de nimic.
Iubirea de vrăjmași
Iubirea de vrăjmași este un mare dar al Sfântului Duh. Omul nu-și poate iubi vrăjmașii dacă nu este plin de Duhul Sfânt. Prezența Duhului Sfânt în om alungă din acesta teama de moarte și lupta pentru supraviețuire. Atunci omul e în stare să-i iubească pe toți și să-i ierte pe toți, pentru că cel mai mare dușman, care este moartea, a fost alungat din el și nu-i mai este frică de nimic. De aceea, Sfântul Siluan spune că iubirea de vrăjmași dă mărturie de prezența Duhului Sfânt și a adevărului lui Dumnezeu în persoana omului.
Iertarea
Nu putem ierta pentru că suntem stăpâniți de dorința de a supraviețui; ne iubim viața noastră mai presus de orice. […] Iertarea semenilor ne deschide calea către Dumnezeu. Când nu iertăm înseamnă că ne iubim pe noi înșine mai presus de orice și atunci rămânem închiși față de harul lui Dumnezeu. Atunci când nu iertăm devenim atât de egoiști încât suntem în stare de orice nelegiuire.
Inspirația vieții
Cred că există trei lucruri care pot inspira viața creștinului. Unul este chemarea Numelui Domnului nostru Iisus Hristos – pentru că atunci când chemăm neîncetat Numele Domnului pătrundem în prezența Lui și prezența Lui este deosebit de sfințitoare și dătătoare de viață. Apoi, un alt lucru este participarea la Sfânta Liturghie. Când venim la Liturghie și aducem ce avem mai bun în noi, cele mai bune așezări din inima noastră, și le punem în darurile aduse lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu în schimb va pune viața Sa în aceste daruri și ni le va reda nouă: în Liturghie are loc un schimb de viață. Iar al treilea lucru este citirea permanentă a cuvântului lui Dumnezeu.
Detalii despre
AUTOR
Arhimandritul Zaharia Zaharou este fiu duhovnicesc al Părintelui Sofronie Saharov (1896-1993), la rândul său fiu duhovnicesc al Sfântului Siluan Athonitul (1866-1938).
Originar din Cipru, viețuitor al Mănăstirii Sfântul Ioan Botezătorul, Stavropighie Patriarhală, din Essex, Anglia – întemeiată de Părintele Sofronie –, Părintele Zaharia este licențiat în Teologie al Institutului Sfântul Serghie din Paris și al Universității din Tesalonic, unde a obținut și titlul de doctor în Teologie.
Cuvintele și scrierile sale fac dovada unei inimi purtătoare a dragostei și a cunoașterii dăruite de Duhul Sfânt, a unei inimi care se împărtășește cu adevărat de vederea duhovnicească a Mântuitorului Iisus Hristos. Prin cărțile și conferințele sale Părintele Zaharia a însuflețit întru adevăr și dragoste mulțime de oameni căutători de Dumnezeu de pe toate meridianele lumii.