27/04/2026

20 de ani de la trecerea la Domnul a Maicii Benedicta – acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga



În Duminica Mironosițelor, 26 aprilie 2026, la Mănăstirea Putna a avut loc un eveniment comemorativ în contextul împlinirii a 20 de ani de la trecerea la Domnul a acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta.


Evenimentul a reunit oameni de cultură, artiști, profesori din mediul universitar și preuniversitar, clerici și persoane pentru care Macica Benedicta reprezintă un model viu. Manifestarea a fost organizată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, de către obștea Mănăstirii Putna, împreună cu membrii Fundației „Credință și Creație”: Teodora Stanciu, scriitorul Adrian Alui Gheorghe, criticul de artă Oliv Mircea, artiștii plastici Dacian Andoni și Alexandru Antonescu.


După oficierea slujbei de pomenire la mormântul Maicii Benedicta, părintele stareț, arhimandritul Melchisedec Velnic, a evocat ecoul lăsat de marea profesoară în inimile unor personalități precum Patriarhul Teoctist, Mitropolitul Bartolomeu Anania, Dan Hăulică sau Alexandru Ștefănescu.


Ca urmare a dorinței ei, consemnate testamentar, Maica Benedicta a fost înmormântată la Mănăstirea Putna. În legătură cu alegerea locului, părintele stareț a explicat înrudirea spirituală a Maicii Benedicta cu personalitățile reprezentative ale mănăstirii: „Priviți mormântul Maicii Benedicta: în spatele ei, mormântul părintelui Iachint arhimandritul, duhovnicul și starețul nostru, la care și ea s-a spovedit; cu fața la Turnul Tezaur, ne întâlnim cu marele Ștefan, și peste câțiva pași, cu bustul lui Eminescu. Toate sunt așezate providențial sub scutul ocrotitor al lui Dumnezeu. Nu am văzut trup neînsuflețit mai vesel și mai calm ca al Maicii Benedicta, care privea parcă dincolo de cer, cu o bucurie izvorâtă din trupul pământesc către Părintele Ceresc”.


Programul a continuat cu vernisajul expoziției „Maica Benedicta 20. 2006–2026”, prezentat de criticul de artă Oliv Mircea, în Sala „Dan Hăulică” a Centrului Cultural „Iacob Putneanul”. Expoziția articulează două componente. Prima este compusă din manuscrise, scrisori, cărți cu dedicații și obiecte de mobilier aparținând marii profesoare, precum și o cronologie fotografică a vieții ei – de la cariera academică la viața monahală – și ilustrează întâlnirile providențiale cu figuri marcante precum Sfântul Dumitru Stăniloae, Constantin Noica, Ioan Alexandru sau Mircea Martin. Cea de-a doua cuprinde lucrări de artă ale unor artiști plastici contemporani, oferite direct doamnei Zoe Dumitrescu-Bușulenga sau donate Fundației „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Monahia Benedica”, în semn de prețuire și din dorința de a contribui la continuarea lucrării ei culturale și spirituale în societatea românească.


Referitor la semnificația expoziției, criticul Oliv Mircea a subliniat: „Un cărturar de talia Maicii Benedicta a fost un instigator cultural de stirpe, dar și un îndrumător extraordinar care făcea posibile faptele. Nu puteai trece pe lângă personalitatea ei uimitoare și să rămâi indiferent.”


În continuarea evenimentului, doamna Teodora Stanciu, președintele Fundației „Credință și Creație”, a punctat datoria morală de a păstra vie memoria Maicii Benedicta: „A fost profund atașată de cultura română și de integrarea acesteia în spiritul universal. Avem bucuria de a-i convoca mereu amintirea și de a o transmite mai departe prin Colocviile de la Putna.”


Scriitorul Adrian Alui Gheorghe a sintetizat astfel cele două vocații profesionale, de om de știință și de formator: „Cea mai mare operă a sa este aceea de a fi devenit un model de viață. Opera sa oferă un adevărat confort cultural și o stare profundă de reflecție.”


Întâlnirea s-a încheiat cu evocarea susținută de părintele arhimandrit Hrisostom de la Mănăstirea Putna, care a descris dimensiunea spirituală a Maicii Benedicta: „Viața ei a fost o sinteză între acțiune și contemplație: de la catedră la chilie. Renunțarea la roba de academician pentru rasa de călugăriță a fost mărturisirea că există o știință mai înaltă decât erudiția. Iubirea de neam a fost pentru ea o formă de liturghie.”


Expoziția va rămâne deschisă până la 1 noiembrie 2026. Seria evenimentelor comemorative va continua pe 5 mai 2026, la Academia Română, și în luna august, la Mănăstirea Putna, unde va fi organizat un simpozion dedicat acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta.