Ajuns în preajma Demiurgului, Luceafărul, încă plin de amintirea lumii de jos, proferează cuvintele cererii de dobândire a calității de muritor, fără să mărturisească rațiunea adevărată a acestei cereri. Și replica Demiurgului vine îndată, deschisă brusc de strigarea eroului pe numele lui cel ascuns, Hyperion, nume care-i desemnează esența. Rostirea numelui trebuia să-l trezească din grava uitare, din iluzia în care căzuse, reamintindu-i obârșia celestă, natura lui superioară.

Eminescu – Creație și cultură

Se spune că C.A. Rosetti, care conducea atunci, împreună cu Ion Brătianu, destinele liberalilor, deschizând în fiece dimineață ziarele nu citea integral decât articolele lui Eminescu din Timpul. Această atenție a vârstnicului și importantului personaj liberal însemna dintr-o dată recunoașterea meritelor superioare de gazetar ale lui Eminescu, dar mai cu seamă a meritelor lui ca personalitate umană, ca demnitate, ca atitudine etică. Niciodată el nu s-a târguit cu nimeni, niciodată n-a făcut compromisuri cu vreun om politic al vremii aceleia, niciodată n-a abdicat de la convingerile lui. De aceea era nu numai un adversar de temut dar și un aliat periculos.

Eminescu – Viața

Tânărul credincios de mâine va trebui să se transforme, după părerea mea, din model în luptător. Va trebui să ia altă ipostază a modelului: luptătorul eroic, acela care își dă și viața pentru credința lui, pentru neamul lui, pentru ceea ce înseamnă spiritualitatea acestui neam.

Să nu pierdem verticala

Așa cum rodnic se spune în slujba de Te Deum, suntem sortiți și ne rugăm să rămânem sortiți unei dăinuiri întru lumină. Mi se pare că aici, la Putna, realizăm această vocație a dăinuirii întru lumină. E gândul care ne conduce, în perseverența cu care încercăm să menținem ideea Colocviilor de la Putna și omagiul prin care ne adresăm necontenit Maicii Benedicta, prietenei și maestrei noastre Zoe Dumitrescu-Bușulenga. E ca un fel de legământ de continuitate. (Dan Hăulică)

Portret. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta