Inegalabila altitudine la care se află poetul național derivă nu dintr-o simplă calitate a spiritului său, ci dintr-un raport constant în care se află cu poporul său și care-l face perfectul exponent al spiritului național. Și pentru stabilirea acestui tainic raport, a acestei relații de aur care leagă pe un gânditor, pe un artist, de o etnie, sunt necesare condiții speciale, a căror îndeplinire cere, ca în basme, o potrivire unică, ce face ca alesul să apară o dată la nu se știe câte secole în istoria unei nații.

Eminescu – Creație și cultură

Trecerea sa la monahism nu reprezintă un act de convertire bruscă și cu atât mai puțin de penitență punctuală (cum vor fi socotit unii, probabil), ci unul de continuitate întru desăvârșirea existențială. Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Maica Benedicta nu sunt două persoane diferite decât prin sugestie teologică: ele sunt două-în-una, sub oblăduirea Sfântului Duh. (Gheorghiță Geană)

Portret. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta

Ajuns în preajma Demiurgului, Luceafărul, încă plin de amintirea lumii de jos, proferează cuvintele cererii de dobândire a calității de muritor, fără să mărturisească rațiunea adevărată a acestei cereri. Și replica Demiurgului vine îndată, deschisă brusc de strigarea eroului pe numele lui cel ascuns, Hyperion, nume care-i desemnează esența. Rostirea numelui trebuia să-l trezească din grava uitare, din iluzia în care căzuse, reamintindu-i obârșia celestă, natura lui superioară.

Eminescu – Creație și cultură

Așa cum rodnic se spune în slujba de Te Deum, suntem sortiți și ne rugăm să rămânem sortiți unei dăinuiri întru lumină. Mi se pare că aici, la Putna, realizăm această vocație a dăinuirii întru lumină. E gândul care ne conduce, în perseverența cu care încercăm să menținem ideea Colocviilor de la Putna și omagiul prin care ne adresăm necontenit Maicii Benedicta, prietenei și maestrei noastre Zoe Dumitrescu-Bușulenga. E ca un fel de legământ de continuitate. (Dan Hăulică)

Portret. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta